a

Lorem ipsum dolor amet, modus intellegebat duo dolorum graecis

Follow Us
socri toxici

Parinti toxici III

Am povestit deja AICI si AICI despre doua dintre cauzele parantajului toxic. Am vazut, in general, pe internet ca atunci cand cineva posteaza despre parintii toxici sunt doua tabere care imediat se activeaza si incep sa de agreseze reciproc. Pe de o parte este tabara fostilor copii abuzati si asumati, iar pe de alta parte este tabara celor abuzati si neasumati. Printre acestia mai sunt ceva persoane, putine la numar, care sustin ca au avut niste parinti ok si nu se cearta cu nimeni ci doar imprastie vorbe bune.

CITESTE SI: PARINTI TOXICI I

Pe mine ma intereseaza primele doua categorii, pe care le consider la limita si vreau sa va explic si de ce (foarte important, in contextul in care, inca de mic copil, am considerat ca ECHILIBRUL este cheia fericirii in viata). In primul rand, adult fiind, nu te mai ajuta cu absolut nimic sa iti invinovatesti parintii la nesfarsit. Daca ai avut niste parinti toxici, ai sesizat acest lucru, iar ochii incep sa ti se deschida, te rog sa stii ca asta nu inseamna nimic fara eforturile tale de a trece prin si nu de a trece peste suferinta. Cea mai mare prostie, pe care probabil multi dintre voi au facut-o, este sa te duci sa ii strigi in fata unui parinte toxic ca este toxic, caci te vei lovi de un perete de cate ori vei arunca cu vorbe. Am inteles foarte tarziu, din pacate, ceea ce inseamna ca un om sa fie complet gol pe dinauntru. Si nu a fost cu parintii mei. Este pur si simplu ca si cum tipi din “toti plamanii”, iar singurul sunet care se intoarce inapoi este doar strigatul tau disperat si singura imagine pe care o vezi este doar a ta. Imi este si acum viu in minte momentul in care am citit prima data cartea lui Nuta, Umbra, moment in care am aflat mai multe despre natura oamenilor in calitate de oglinzi. Iar de curand am aflat, sau mai bine zis am inteles cu adevarat ce inseamna fenomenul de “mirroring”. Este ca si cum cineva este atat de gol pe interior incat pur si simplu imita efectiv tot ce faci. Iti imita discursul, iti imita trairile, iti imita aspiratiile, valorile morale, totul. De ce consider ca prima atitudine, si anume de a arata cu degetul, nu este una prea fericita? Pentru ca metoda de shaming sau public shaming sau cum vreti sa ii spuneti este si ea, la randul ei foarte toxica. Cei mai multi dintre copii abuzati psihic si fizic considera ca au dreptul sa intoarca toata aceasta toxicitate inapoi, platind cu aceeasi moneda. Ei bine, nu cred ca aceasta plata te aduce undeva bun. Cred ca pur si simplu iti imbrobodeste privirea si mai tare, crezand ca esti pe drumul cel bun, de vreme ce tu continui sa te tot invarti intre panze de paianjen, fara ca mai apoi sa mai reusesti sa iesi prea repede.

CITESTE SI: PARINTI TOXICI II

Cei din cea de-a doua categorie, care tipa tare “Esti prea sensibil!”, “Esti prea rasfatat!” sunt niste bieti copii tristi care nu sunt prea departe de cei care au produs ranile. Am intalnit chiar la un moment dat o femeie care imi spunea ca tatal ei minunat a fost foarte dur cu ea si vai de bine a facut. Evident ca femeia respectiva era acum o terorista maxima nu numai asupra barbatilor din jurul sau ci si a femeilor. Ceea ce este incredibil de trist este faptul ca societatea ii vede pe acesti oameni ca fiind “puternici”.

Daca incerci catusi de putin sa ridici capul din multime si sa deschizi gura, cineva va avea grija sa iti dea repede un pumn in cap, ca sa te bage la loc.

Care ar fi solutia? Foarte usor de spus: sa iti vindeci ranile, pentru ca in momentul in care atitudinea ta se va schimba, iar lucrurile pe care ei le fac nu te vor mai durea, acestia nu vor mai avea putere asupra ta.

Greu de acut: fara independenta emotionala, financiara si de care vreti voi, nu veti reusi sa faceti acest lucru.

Problema cea mai mare este ca multi dintre cei care ajung in aceste contexte vin pe pamant pentru a rezolva niste rani, de obiccei, de codependenta. Codependenta se poate naste si din abandon si din respingere si din umilinta (masochismul).

CITESTE SI: RANA UMILINTEI

Am experimentat momentul cand o persoana toxica nu a mai avut putere asupra mea pentru ca am reusit sa rup legaturile traumatice si va spun ca este inaltator. Ajungi apoi sa simti cat de simplu era si cat de orb ai fost si cat de mult timp ai pierdut inecandu-te in nevoi de confirmare over and over again, fara sa fii doar putin atent catre sufletul tau si sa il asculti.

Cam atat pentru moment. Dar revenim la subiect cu siguranta.

 

Post a Comment