a

Lorem ipsum dolor amet, modus intellegebat duo dolorum graecis

Follow Us
nastere naturala

Naşterea naturală/ cezariană

Salutare,

m-am gândit că a venit momentul să povestesc despre motivele pentru care aş dori să nasc natural. Mai este puţin, aproximativ 3 saptămâni. Nu sunt încă foarte sigură dacă acest lucru se va întâmpla deoarece, aşa cum vă spuneam într-un articol anterior, trebuie să îmi monitorizez tensiunea de două ori pe zi, pentru că a crescut cam mult, faţă de cum era tensiunea mea obişnuită. O să vă povestesc puţin într-un viitor articol şi despre cum reuşim să mâncăm fără sare, în condiţiile în care avem probleme cu tensiunea. Acum, să revenim la oile noastre şi anume la naşterea naturală.

Unicul şi principalul motiv pentru care să dori să nasc natural este sănătatea copilului meu. Atât cea fizică cât şi cea psihică. De ce spun acest lucru? Aşa cum probabil că aţi aflat deja în mare parte, hormonii care se eliberează în timpul procesului de naştere sunt: oxitocina, endorfinele, epinefrina şi norepinefrina, beta – endorfine, prolactina.

1. OXITOCINA

Cunoscută drept “hormonul iubirii”, oxitocina este responsabilă cu mai multe procese ce au loc în timpul şi după naştere, înlesnind astfel atât naşterea şi alăptarea, cât şi perioada de travaliu.

Pe scurt, printre beneficiile pe care oxitocina ni le aduce, se numără:

ROLUL OXITOCINEI ÎN TRAVALIU ŞI ÎN TIMPUL NAŞTERII:

  • Activează perioada de travaliu, prin ridicarea nivelului de estrogen în corp;
  • Ajută la maturizarea cervixului;
  • Inflamează cervixul şi uterul în vederea activării travaliului;
  • Ajută la lansarea contracţiilor şi favorizarea împingerii;
  • Efecte analgezice la mamă;
  • Ajuta la dilatare.

ROLUL OXITOCINEI DUPĂ NAŞTERE:

  • Uşurinţa de a alăpta, prin propulsia laptelui şi înlesnirea ataşării;
  • Reduce sângerarea postpartum şi reduce riscul de hemoragie prin contracţii mai puternice;
  • Efecte analgezice la mamă şi la bebeluş;
  • Ajută la adaptarea maternală post-partum, prin care şansele la viaţă sănătoasă ale sugarului cresc şi creşte dorinţa mamei de a-şi îngriji bebeluşul;
  • Reduce riscurile depresiei post-partum;
  • Face mai puternică prima înteracţiune între mamă şi bebeluş şi sporeşte plăcerea şi afecţiunea la întâlnirea lor;
  • Reduce stresul mamei şi al bebeluşului după naştere;
  • Incălzirea naturală a noului – născut prin vasodilatația pieptului mamei.

2. BETA – ENDORFINE

Endorfinele sunt asemănătoare opiaceelor şi apar în special în timpul actului sexual, naşterii şi alăptării. Ele ajuta la reducerea durerii din perioada travaliului şi a naşterii şi opresc sistemul imunitar să lupte împotriva fătului. Un fond de stres poate duce la eliberarea excesivă de beta – endorfine, lucru care va încetini naşterea. Ca şi oxitocina, beta – endorfinele înlesnesc lactaţia, prin ajutorul oferit la eliberarea prolactinei şi pregătesc sânii pentru alăptare.

Acestea acţionează şi în perioada în care bebeluşul se află încă în uter prin ajutorul oferit în procesul de maturizare a plămânilor şi pregătirea lor pentru respiraţia de sine- stătătoare

3. PROLACTINA

Prolactina, cunoscut drept hormonul matern, este principalul “vinovat” de procesul alăptării. Aşa cum ne spune şi numele său, pro- lactina (pro lactaţie), acest hormon este produs de glanda hipofiză. El începe să se producă încă de când bebeluşul este în pântece, la naştere atingând potenţialul său maxim.

Unele studii arată că deficitul de prolactină ar fi direct proporţional cu scăderea imunităţii în anumite afecţiuni, însă cercetările nu sunt extinse în acest sens.

4. EPINEFRINA ŞI NOREPINEFRINA (Adrenalina sau noradrenalina)

Cea mai frumoasă explicaţie pe care am primit-o vreodată în legătura cu semnificaţia adrenalinei a venit de la o prietenă şi a sunat cam aşa: “Adrenalina este cea care face o mamă să ridice o maşină ca să îşi scoată copilul de sub ea.” Ştiu parcă sună puţin scarry, însă are o imagine foarte puternică şi scoate în evidenţă exact ce trebuie. Aţi mai auzit de adrenalină la dentist (unii medici folosesc adrenalina pe post de anestezic), în parcurile de distracţii atunci când vă daţi în Montaigne rouse sau prin filmele cu abuz de droguri, unde stiţi si voi, câte cineva primeşte o injecţie în inimă pentru a-şi reveni din supradoză.

Aceşti doi hormoni mai sunt numiţi “hormonii stresului” sau “luptă sau fugi”. Ei arată o stare de alertă, anxietate, frică, foame, frig, entuziasm ş.a. Aceşti hormoni ajută în perioada naşterii propriu -zise, prin sporirea contracţiilor ajutând mama să împingă. Automat, un boost de energie inundă corpul mamei şi o protejează atât pe aceasta cât şi pe bebeluş de eventualitatea unei lipsiri de oxigen.

Sunt sigură că sunt mult mai multe lucruri care ar veni în ajutorul argumentării de mai sus. Normal că citind acestea, ajungem la concluzia că naşterea naturală (deoarece în cezariana aceşti hormoni nu mai funcţionează asemenea) oferă atât mamei cât şi bebeluşului o experienţă unică. Toata lumea vorbeşte despre naştere ca despre o experienţă tramatizantă, ceea ce sunt convinsă că poate avea loc în unele cazuri. Însă poate o igienă mentală mai serioasă şi un studiu mai adânc asupra tuturor acestor detalii, poate ar diminua frica şi ar lăsa ca toţi aceşti hormoni să îşi facă treaba pentru a înlesni tot procesul.

Cu siguranţă că şi mie mi-e frică, dar aş vrea să încerc. Mai departe rămâne de văzut.

BIBLIOGRAFIE:

Daca doriti si mai multe detalii, aveti aici lista de articole din care m-am inspirat pentru colectia de trasaturi de mai sus:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3902863/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4720867/

https://www.yourhormones.info/topical-issues/hormones-of-pregnancy-and-labour/

http://www.childbirthconnection.org/maternity-care/role-of-hormones/

https://www.nct.org.uk/labour-birth/your-guide-labour/hormones-labour-oxytocin-and-others-how-they-work