a

Lorem ipsum dolor amet, modus intellegebat duo dolorum graecis

Follow Us

Cum să gestionezi relaţia cu copilul tău atunci când urmează să divorţezi?

O familie completă este văzută în zilele noastre drept o comunitate formată dintr-o mamă, un tată și copii, unde se manifestă o dragoste reciprocă, respect, susținere, solidaritate și sentimentul de apartenență unul cu celălalt. O astfel de familie este factorul fundamental în dezvoltarea emoțională, socială și morală a copilului. Familia este mediul natural în care copilul socializează în sensul cel mai larg.

Spre deosebire de familiile din trecut, părinții din familiile moderne își concentrează toate sursele financiare și emoționale, împreună cu toată atenția și energia pe creșterea copiilor. Pentru o femeie, a avea un copil nu mai devine un rol convențional inevitabil după căsătorie; în schimb, devine o perioadă de decizie și responsabilitate din partea ei. Se pare că schimbările sociale, cum ar fi conceperea unui copil în afara căsătoriei, sau naşterea unui copil prin fertilizare în vitro, independent de tată, duc la o schimbare a punctului de vedere despre căsătorie și parenting. În ziua de astăzi o femeie nu mai are un copil doar dacă că este căsătorită, iar faptul de a avea un copil nu mai este o rutină a căsătoriei, ci o decizie luată în mod independent mai mult de către femeie. Prin urmare, se susține, de asemenea, că parentingul și-a pierdut asocierea cu căsnicia. ‘

Se spune că cea mai dramatică schimbare din viața de familie de-a lungul secolului XX a fost creșterea rapidă a divorţurilor. Mulți dintre copiii ai căror părinți divorțează se simt ca și cum lumile lor se destramă. Din fericire, părinții care divorțează sunt tot mai preocupați de bunăstarea copiilor lor în timpul acestui proces foarte deprimant. Unii dintre părinți sunt însă atât de îngrijorați pentru copiii lor, încât rămân în căsnicii nefericite, considerând că îi vor proteja pe cei mici lor de trauma divorțului.

Divorțul nu este însă un proces care are loc doar între soți. Majoritatea cuplurilor care divorţează au copii; prin urmare, divorțul este, de asemenea, un proces destul de important şi pentru copil. Un divorț poate aduce cu sine o serie de schimbări care pot afecta serios starea emoţională a copilului.

Primul pas din acest proces greu al divorţului este de a explica copilului ce înseamnă divorțul. Unii părinți consideră inutil să își informeze copiii despre intenția lor de a divorța, iar faptul că vârsta copilului este mai tânără este suficient pentru ca ei să justifice acest comportament. Însă niciun copil nu merită să fie lăsat să se confrunte cu un comportament atât de dezinteresat. Astfel de comportamente sau acțiuni pot duce la crearea unui imaginar propriu pentru a compensa situația sau pentru a-i da sens, precum și pentru a consolida sentimentul de respingere.

Cum poţi să-i spui copilului tău că urmează să divorţezi?

Părinții trebuie să-i explice copilului lor despre decizia de a divorța într-un mediu sigur și familiar cu care copilul este obișnuit. De altfel, este foarte important ca această discuţie să aibă loc în cadrul întregii familii (mama, tata, copilul/ copiii).

Părinţii trebuie să fie cu adevărat sinceri atunci când discută cu cel mic şi să îi explice lucrurile într-un limbaj accesibil vârstei sale.

Copiii trebuie lăsaţi să pună întrebări, iar răspunsurile pe care le primesc trebuie să se limiteze strict la întrebare, fără a de divaga de la subiect.

Este foarte important ca în faţa copilului să nu se recurgă la învinovăţiri sau cuvinte defăimătoare la adresa unuia dintre părinţi. Copilul nu trebuie pus în poziţia de arbitru, iar părinţii trebuie să aibă mare grijă să nu se ajungă la o formă de incest emoţional în urma acestei discuţii.

Părinţii trebuie să discute cu cel mic despre locul în care va trăi după divorț, cu care dintre părinţi va rămâne, cât de des se poate vedea cu celălalt părinte și ce schimbări vor avea loc în viața sa.

Faptul că divorțul are loc doar între tată și mamă trebuie subliniat în mod special. „Ne despărțim, dar vom rămâne întotdeauna părinții tăi”

Ce aşteptări va avea copilul de la părinţii care divorţează?

Copilul va avea nevoie ca amândoi părinţii să rămână implicaţi în viața să. Altfel, acesta se va simţi respins sau abandonat, iar stima sa de sine va scădea considerabil.

Copilul se va aştepta să nu existe o luptă între părinţi şi ca aceştia să lucreze pentru a se putea înţelege. Dacă vor exista conflicte care vor privi copilul între cei doi părinţi, cel mic se va simţi vinovat.

Dacă unul dintre părinţi va ajunge să se simtă gelos faţă de celălalt părinte, copilul va simţi automat nevoia să îi ia partea, iar părintele gelos se va simţi, la rândul său, şi mai puţin iubit.

Este extrem de important ca cei doi părinţi să comunice direct şi să nu implice absolut niciodată copilul. Este important ca discuţiile la adresa celuilalt părinte să fie lipsite de injurii şi defăimări. Copilul doreşte să se bazeze pe ambii părinţi, iar dacă aceştia sunt foarte preocupaţi de problemele dintre ei, s-ar putea să le scape ce este mai important cu privire la cel mic.

Care sunt etapele prin care va trece copilul vostru până va accepta divorţul?

Etapa de negare

În această etapă, copilul nu va putea accepta experienţa divorţului. Nu va accepta separarea părinților. Nu poate să creadă că tatăl și mama lor îl mai pot îngriji împreună. Este foarte posibil să se gândească la faptul că se vor împăca.

Părinţii trebuie să comunice deschis şi să nu îi dea copilului speranţe deşarte, pentru că acest lucru va face ca totul să fie şi mai complicat. Părinţii trebuie să valideze sentimentele copilului şi să nu ignore problemele emoţionale care apar.

Etapa de acuzare

Negarea este acuzare. În această fază, copilul va înţelege că părinţii săi nu se vor mai împăca şi va fi furios. Acesta va considera că întreaga sa viaţa va fi spulberată, împreună cu visele sale.

Etapa de negociere

Această etapă este cea în care copilul va depune un efort mare pentru a remedia situaţia, crezând că este vinovat de divorţ. Va începe să-și ducă la bun sfârșit sărcinile, poate nu se va mai certa cu sora şi fratele, îşi va face curăţenie în cameră, etc. În tot acest timp, va spera că părintele care a plecat se va întoarce. Poate dura mult până se va convinge că nu este vina sa, de aceea, este în continuare important ca o comunicare foarte bună să aibă loc pentru depăşirea momentului. Dacă s-a purtat o discuţie la început şi s-a explicat totul cu sinceritate, asta nu înseamnă că atunci s-a şi rezolvat.

Etapa depresiei

În această etapă, copilul poate arăta semne de oboseală, tristeţe, deprimare, lipsa poftei de viaţă, atât în mediul şcolar cât şi acasă. Pot apărea dificultăţi în controlul sentimentelor.

Etapa de acceptare

La un moment dat, copilul va înţelege că divorțul este o soluție adecvată pentru părinții săi şi va vedea acest lucru pentru că părinții divorțați vor ajunge să aibă vieți individuale mai fericite în comparație cu cea pe care o aveau împreună. Situaţia trăită va fi integrată de către copil, cu toate aspectele sale dureroase, iar divorţul nu va mai fi un obstacol în viaţa sa.

Care sunt reacţiile care pot urma unui divorţ, în funcţie de vârstă?

Reacţiile pierderii unui părinte

Reacții disforice

Reacţii faţă de celălalt părinte

Reacţii expresive

Durere şi lipsă de speranţă Împăcarea cu sine Dependenţă Teama de a pierde Furie/ Mânie Resentimente

Infanţi

Tristeţe, plâns, apatie Suge degetul, are grijă de jucăriile sale Dependenţă Grijă cu privire la separare Furie Nelinişte, anxietate

Preşcolari

Plâns, tristeţe, retragere Masturbare Dorinţa de a se simţi îngrijit, dependenţă Grijă cu privire la separare Furie reprimată şi revărsată în jocuri pe calculator/ televizor Nelinişte, anxietate

Şcoala generală

Plâns, tristeţe Victimizare, discurs copilăros, independenţă, dependenţă Fobie de şcoală Neascultarea, chiulul de la școală, infracțiunalitate Nelinişte, anxietate, probleme în mediul şcolar

Pubertata/ adolescenţă

Anxietate, tristeţe, oboseală Fobie de şcoală Rebeliune, acte sexuale, abuz de droguri, consum de alcool, fugă de acasă Nelinişte, anxietate, probleme în mediul şcolar

Bibliografie:

https://www.intechopen.com/books/pediat ric-nursing-psychiatric-and-surgical-issues/the-psychological-problems-seen-in-the-children-of-divorced-parents-and-the-nursing-approach-concern
https://www.verywellfamily.com/psychological-effects-of-divorce-on-kid s-4140170
https://www.psychologytoday.com/intl/blog/surviving-your-childs- adolescence/201112/the-impact-divorce-young-children-and-adolescents
https://www.helpguide.org/articles/parenting-family/children-and-div orce.htm
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PM C6313686/Reacții disforice

Post a Comment